Deși pare surprinzător, un nou născut are mai multe oase în corpul lui decât un adult. La naștere, scheletul nou-născutului este alcătuit din aproximativ 350 de oase; de-a lungul anilor, unele din acestea fuzionează pentru a forma segmente mai mari. Craniul unui nou născut este un bun exemplu în acest sens; în cursul nașterii acesta este supus unei presiuni într-un canal îngust. Dacă craniul acestuia ar fi la fel de inflexibil ca al unui adult, pur și simplu ar fi imposibil pentru copil să treacă prin canalul pelvian.
Oasele sunt organe care cresc atât în lungime, cât şi în grosime. Creşterea în grosime şi în lungime a osului are la bază aceste procese ca şi osificarea primară şi secundară, adică activitatea osteogenică a periostului şi a cartilajului de conjugare.
Creşterea în lungime se face numai la oasele lungi. Ea se realizează prin activitatea cartilajelor de creştere, care se găsesc la limita dintre diafiză şi epifize. Aceste cartilaje formează în partea dinspre diafiză ţesut osos nou, care se alătură ţesutului osos al acesteia şi lungeşte astfel diafiza. Creşterea diafizei în lungime este un proces de osificare endocondrală.
Creşterea în grosime se face la toate formele de oase şi este asigurată prin funcţionarea periostului.Creşterea osului în grosime se face prin activitatea zonei osteogene a periostului care produce neîncetat osteoblaste, ce se adaugă ţesutului osos mai vechi, osul îngroşându-se astfel. Printr-o experienţă destul de simplă ne putem convinge că periostul are acest rol. Dacă introducem sub periostul unui os tânăr un fir de argint, după un timp oarecare, sacrificând animalul, constatăm că firul de argint se găseşte departe de periost, fiind împins spre interior de ţesutul osos format de acesta. Funcţionarea periostul se face normal în perioada de creştere a organismului. În această perioadă este periost osteogen activ. După atingerea maturităţii, periostul încetează funcţia sa osteogenă, dar nu şi-o pierde, putând s-o recapete în condiţii speciale, cum ar fi producerea unei fracturi; în acest caz, periostul îşi reia funcţia osteogenă şi formează calusul, care sudează fragmentele osului fracturat.